Municipiul Radauti este situat la o altitudine cuprinsa intre 360 si 380 m. fata de nivelul marii, coordonatele sale geografice sunt 45°35′ longitudine estica si 47°51′ latitudine sudica, in centrul depresiunii cu acelasi nume. Prin pozitia sa la limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei aceasta este o depresiune de contact. Netezimea ei este data de traseele intinse ale Sucevei si ale afluentilor principali, trasee usor bombate pe alocuri din cauza unor vaste conuri de dejectie. Vatra orasului Radauti se afla in unghiul de confluenta al Sucevei cu Sucevita si se suprapune pe terasa acesteia din urma, cat si pe conul de dejectie al Pozenului, afluent al Sucevei. Relieful usor ondulat care apare in nordul orasului se datoreaza prezentei grindurilor si a micilor depresiuni dintre ele, care in trecut erau ocupate de helestee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrisuri, nisipuri si argile – roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Netezimea reliefului din zona Radautiului contrasteaza izbitor cu abruptul din vestul depresiunii.Municipiul Radauti se afla la o intretaiere de drumuri care ii asigura accesul lesnicios cu localitatile din cadrul depresiunii cu acelasi nume, cat si catre altele din afara. Din oras pornesc radial sase drumuri. Astfel, spre Siret (19 Km), DN 17A asigura o legatura apropiata cu DN 2, respectiv cu E 85, care porneste de la Marea Baltica spre Peninsula Balcanica; deci municipiul Radauti este la o mica distanta de un traseu rutier international. Acelasi drum (DN 17A), spre vest, peste Obcine, ajunge la Cimpulung Moldovenesc (75 Km), unde se intalneste cu DN 17, respectiv E571 (care leaga Europa Centrala de nordul Moldovei), deci un alt drum de importanta internationala. Legatura cu Putna este asigurata printr-un drum modernizat de 32 Km; in directie opusa, acelasi drum continua pana la Suceava (36 Km). Al cincilea drum porneste spre Fratauti, asigurand mai departe legatura cu comunele din bazinul superior al Sucevei. Accesul spre manastirile Arbore (15 Km) si Solca (19 Km) se realizeaza printr-un drum ce trece prin Volovat (5 Km). Totodata, Radautiul se afla la numai 9 Km de calea ferata internationala Bucuresti – Varsovia (punct de frontiera Vicsani), deoarece de la Doresti se desprinde o linie ce trece prin oras si se continua spre Putna, pe valea superioara a raului Suceava, pana la Nisipiu. In fine, distanta mica fata de Suceava ii asigura si legatura cu o poarta aeriana, prin aeroportul Salcea (cca. 40 Km).
Oras situat in campia dintre riurile Suceava si Sucevita, la 37 km de Suceava, la o altitudine de 375 m; este una din vechile asezari moldovenesti cunoscuta inca din sec. XV (atestare documentara din anul 1413).
Chiar in zona centrala, orasul isi etaleaza principalele sale obiective turistice, plasate intr-un cadru arhitectonic aparte, ceea ce a facut ca Radautiul sa capete faima unei asezari urbane pitoresti. Spre acest centru converg toate caile de acces din si spre oras, astfel incat, din orice directie s-ar ajunge la Radauti, obiectivele turistice se afla in calea vizitatorului.
Principalele atractii
Fara indoiala ca principalul obiectiv il constituie biserica lui Bogdan Voda, cel mai vechi monument de piatra al Moldovei (mijlocul secolului al XIV-lea), necropola primilor Musatini, intemeietorii statului independent al Moldovei. Nicaieri in Moldova nu se afla concentrata atata istorie, apartinand unor timpuri legendare, ca in acest loc care, prin mormintele pe care le adaposteste, si-a dobandit numele de adevarat “Panteon al Moldovei”. Importanta monumentului consta si in faptul ca marcheaza, inca de la inceputurile arhitecturii moldovenesti de zid, nasterea unor sinteze proprii, care, ulterior mai ales in timpul lui Stefan cel Mare, au dat originalul stil moldovenesc. Astfel, aici in arhitectura acestui edificiu si-au dat intalnire cele trei stiluri care dominau arhitectura Europei din acele timpuri: romanic, gotic si bizantin. Daca planul monumentului, privit in ansamblu, aminteste stilul romanic prin cele trei nave longitudinale, in schimb, impartirea interioara este realizata dupa canoanele bizantine, iar la sculptura ferestrelor si a usilor s-au folosit arcurile ogivale, specifice stilului gotic. Aspectul actual al monumentului indica o serie de transformari survenite de-a lungul secolelor, dar lucrarile de restaurare efectuate in ultimi ani au urmarit sa-i redea o forma cat mai apropiata de infatisarea initiala.
Muzeul “Tehnicii populare bucovinene” – Piata Republicii, 63; fondat in 1934, expune in cele 11 sali bogata colectie de obiecte oglindind ocupatiile traditionale ale locuitorilor din aceste locuri, colectie de ceramica de Radauti, Marginea si de Kuty s.a. (secolele 14 – 15).
Monumentul de arta medievala Bogdana – Bd. Bogdan Voda, 4-6; ctitorie a lui Bogdan I (1359 – 1365), primul voievod al statului feudal al Mildovei; poarta amprenta stilurilor romanic, gotic si bizantin, fiind prototipul mai multor monumente moldovenesti din sec. XVI-XVII; este cea mai veche si mai insemnata necropola domneasca din Moldova; picturi monumentale in interior; pridvor inchis din timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu; a fost printre primele centre de arta din Moldova.
Parcul zoologic – Str. Stefan cel Mare; ocupa o suprafata de 10 ha; adaposteste cca. 250 de animale provenind din aproape toate continentele.
Herghelia – Str. Bogdan Voda; situata in sudul orasului, dispune de un manej unde amatorii pot face calarie.