Practicarea vechilor obiceiuri in Bucovina este strans legata de datele unor sarbatori din calendarul crestin, cum ar fi Craciunul, ziua Sfantului Ioan Botezatorul , Invierea Domnului si altele, sporindu-le semnificatiile.
Cele mai spectaculoase sunt sabatorile de iarna. Intre 24 decembrie si 7 ianuarie, la vreamea trecerii anului vechi si inceputul celui nou, se desfasoara o gama bogata si variata de manifestari artistice cu folclor literar, muzical, si corgrafic, cu o bogata recuzita.
De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.
O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilor prezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, “zalmos! ” insemnind chiar blana de urs.”
La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an”, ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.
Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzind o piele de vitel peste o caldare metalica, in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se asaza o blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu, director al Muzeului Etnografic al Bucovinei. De la git in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu blana, cusuta direct pe haine sau cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta.
Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in cetele bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cit mai colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap au sepci de genul celor militare, pe care sint lipite sfere impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc pamintul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine, cu adevarat, primavara.
Calul inlatura spiritele rele. In zonele sudice, in special ale Bucovinei, se intilneste, la pragul dintre ani, dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul Etnografic Gura Humorului, ne spune: “In Bucovina, calutul apare in trupe separate, de caluti, sau caiuti, ori in amestecuri cu alte animale. Cele mai frumoase obiceiuri legate de caluti se intilnesc la Zvoristea, Dolhesti si Fintinele. Semnificatia este aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de spiritele rele. Calul este animalul care inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la capatul grinzilor de la case sint sculptate capete de cai pentru ca inlatura spiritele rele.
Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau artificiale, o exuberanta de culori, o explozie de bucurie. “Bunghierii” si “uritii”Un elemnet specific Bucovinei, in cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul, “frumosul” Anului Nou. Bunghierii sint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la Udesti, de imparati la Bosanci, unde exista un joc, imparatii de Bosanci. “Ei sint o parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa se revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii nu sint niciodata mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou”, spune Vera Romaniuc.